Viata e de fapt un lung sir de suferinte, intrerupte de momente bune. Atata timp cat suntem realisti si intelegem ca conditia naturala a omului il predispune pe acesta spre suferinta, am parcurs un prim pas, care este esential. De ce suntem predispusi la suferinta? In primul rand – pentru ca suntem expusi la ea. Pierdem oameni apropiati, relatii, prieteni, iubiri, slujbe bune, oportunitati etc. In al doilea rand, suferim fiindca conditia naturala a creierului este sa isi genereze mereu o ‘imagine” posibila a unei conditii mai bune. Ai o masina ok ? Creierul tau isi poate imagina una mai buna. Ai o vacanta faina? Creierul tau poate sa isi imagineze una si mai buna. Combinatia dintre cele doua lucruri, genereaza suferinta. Daca aceasta este o conditie naturala, cum putem noi sa o depasim?

Atunci, cand suntem expusi unui episod “acut” de suferinta – ti-a murit sotul/sotia, ai prins-o ca te inseala etc,creierul intra pe un modul de “raspuns” la suferinta – in care pornirea naturala este sa fugim de suferinta, sa facem absolut orice ca sa nu mai simtim durerea. Si de cele mai multe ori, acest lucru cauzeaza de fapt mult mai mult rau. Exista multe asemanari intre suferinta emotionala si cea fizica si oamenii care sufera au nevoie de suportul celor din jur, exact la fel ca oamenii care sufera de alte boli.  Exista o serie de pasi care pot ameliora evolutia suferintei si pot duce la o « vindecare « normala, nu la una viciata.

  1. Suferinta trebuie acceptata – Deoarece pornirea naturala este sa scapam de suferinta, incercam de cele mai multe ori sa trecem imediat peste ea. Dar suferinta trebuie acceptata. Daca ai cadea si ai avea o fractura la picior si te-ai ridica imediat, consecintele acestui demers ar aparea rapid. Pe langa faptul ca durerea ar fi amplificata pe termen scurt, vindecarea pe termen lung ar fi anormala. Exact la fel, suferinta emotionala trebuie acceptata si traita. Trebuie sa intelegem ca suferim si sa ne oferim un ‘ragaz’ emotional. Astfel, putem evita comportamentele viciate in procesul de vindecare si riscul ca ele sa se transforme in obiceiuri constante pe termen lung.
  2. Respecta-ti durerea si cauta ajutorul oamenilor din jurul tau– Desi avem tentatia sa aadoptam comportamente care la prima vedere scad suferinta – consum de alcool, droguri, etc – evitarea durerii duce la amplificarea ei in timp. Ragazul emotional inseamna inclusiv sa accepti ca experimentezi durere. Ia-ti timp sa reflecti la durerea ta, in liniste, departe de activitatile ccotidiene si mai ales intelege ca evitarea durerii nu e posibila. Oricat de binevoitori ar fi oamenii care iti recomanda sa mergi mai departe, aceasta atitudine de fapt nu aduce nimic pozitiv, ci te face sa te simti singur. Asa ca spune-le oamenilor din jurul tau ca ai nevoie de la ei sa iti inteleaga suferinta, nu sa incerce sa te impinga dincolo de ea. Si desi e bine sa ai momente de singuratate si de reflectie asupra suferintei pe care o simti, e la fel de important sa ai momente in care cauti sprijinul celorlati – prieteni, familie, terapeuti etc. Suntem animale sociale si in suferinta, asadar e important sa discuti despre suferinta ta. Nu sa te plangi ca o traiesti, ci explicandu-le si altora ce simti.
  3. Din cand in cand, ia o « pauza «  de la durere – este foarte important sa compartimentalizezi. Plimba-te, du-te pe munte, picteaza, fa un sport. Orice ai face, e bine ca in momentul in care faci orice activitate, sa te implici in ea. Sa te gandesti la ce faci, nu la suferinta ta. Evident ca iti vei reaminti constant ca suferi. Si trebuie sa accepti asta. Dar daca te concentrezi la o anumita activitate, fara sa te refugiezi neaparat obsesiv in ea, chiar si pentru cateva ore, te ajuta sa iei o pauza de la suferinta. Gandeste-te la tine ca la un prizonier intr-o celula izolata, de unde poti iesi afara, intr-o curte timp de cateva ore in fiecare saptamana. In curtea respectiva, te-ai bucura de cer, de aerul curat, de soare, de mirosul naturii. Reintoarcerea in “celula” suferintei  nu este usoara, dar in acelasi timp, faptul ca stii ca poti din cand in cand sa iesi din ea, amelioreaza suferinta de fiecare data.
  4. Invata din durere si accepta ca doar timpul o va face sa dispara – Pentru o vreme te vei trezi si primul tau gand va fi la suferinta ta. Vei suferi de la primul gand constient pe ziua respectiva. Apoi in timp, gandul care cauzeaza suferinta va fi al doilea lucru la care te vei gandi. Apoi, al treilea. Si tot asa. Accepta acest curs natural. Si atata timp cat simti suferinta – invata o lectie. Iar lectiile inseamna sa accepti ca oamenii fac lucruri care ranesc si pe care nu le poti schimba. Asa vei intelege de exemplu ca daca stai sa te gandesti de ce te-a ranit cineva, nu vei putea schimba persoana respectiva. Dar explorandu-ti durerea, acceptandu-te cu acest « defect » al suferintei si intelegand ca aruncand vina pe tine sau pe altii, nu ameliorezi suferinta, ci dimpotriva o amplifici, vei parcurge pasi esentiali de ‘invatare » din suferinta. Si fiindca poti fi relativ sigur ca orice episod de suferinta din viata ta, are sanse foarte mari sa nu fie ultimul, orice vei invata din durere, te va ajuta mai tarziu.

Daca doresti sa citesti mai multe, poti explora si alte surse :

http://news.mit.edu/2016/brain-processes-emotions-mental-illness-depression-0331
https://www.psychologytoday.com/us/blog/body-sense/201204/emotional-and-physical-pain-activate-similar-brain-regions
https://www.psychologytoday.com/intl/blog/when-kids-call-the-shots/201706/healing-emotional-pain-how-recover-when-life-crushes-you